Klicken Sie auf das Bild, um es zu vergrößern Klicken Sie auf das Bild, um es zu vergrößern
Klicken Sie auf das Bild, um es zu vergrößern
Casa ing. Alexandru Sbiera
Casa ing. Alexandru Sbiera - zona Calea Bucovinei / Service Dacia
Alexandru Sbiera (1878 - 1965), inginer silvic, educat la Universitatea din Viena, este cunoscut pentru activitatea sa în administrația Bucovinei în prima jumătate a secolului trecut. Documentele descoperite în arhivele sucevene îl prezintă pe acest al cincilea fiu al marelui Ion G. Sbiera ca primar al Câmpulungului Moldovenesc între 1942 și 1944. A fost de două ori prefect al județului Câmpulung (1919–1920, 1922–1924) și, pentru o perioadă de timp, președintele Secției Bucovina (“Iorgu G. Tomaˮ) a Touring-Clubului României (1935–1940). Din această poziție, Alexandru Sbiera s-a implicat activ în dezvoltarea turismului din Bucovina, devenind o personalitate de referință în acest sens. Aflându-se printre intelectualii de seamă care au susținut Biserica Ortodoxă Română, Alexandru Sbiera a fost decorat (împreună cu alte mari personalități ale vremii) de Regele Ferdinand I cu medalia “Răsplată pentru munca în slujba Bisericiiˮ - Clasa I. (sursa informațiilor: Analele Bucovinei, 54/2020)
Entdecken Sie das Archiv
Entdecken Sie weitere Elemente in der Mediathek:
Kloster Rarău - Schafherde Rarău
1909, Câmpulung Moldovenesc
Salutări din Câmpulung Mold. Mănăstirea Rarău - Kloster Rarău / Ciriad [...]
Mănăstirea Sucevița
1905, Sucevița
Gruss aus der Bukowina. Kloster Suczawitza.
Elevi de liceu, sărbătorind încheierea trimestrului.
1937, Câmpulung Moldovenesc
Liceeni evrei, pe Runc, înaintea vacanței de primăvară.
Maria Sur (u) Bett aus Sadova, beliebte Rhapsode, einer der größten Doinisten der Bukowina, Inspirationsquelle für die verstorbene Mina Pâslaru.
1966, Sadova
Maria Sur (u) Bett aus Sadova, beliebte Rhapsode, einer der größten Do [...]
Adalbert-Weczera-Schwimmbad
Câmpulung Moldovenesc
Adalbert-Weczera-Schwimmbad
Echipa Oltcit - Raliul Bucovinei 1986
1986, Pojorâta
Echipa Oltcit - Raliul Bucovinei 1986, pe actualul TransRarău