cliquez sur l'image pour agrandir cliquez sur l'image pour agrandir
cliquez sur l'image pour agrandir
Marcă poștală de 5 creițari, cu ștampila poștei Vama
Timbru de 5 kr (creițari), ștampilat Wamma 17-4-(18)82. Foarte interesantă grafia localității Vama (Wamma) - în acea vreme, în toate înscrisurile oficiale folosindu-se forma germanizată Wama (cu un singur n)
Creițarul a fost emis în Germania, până în 1871, iar în Austria și în continuatoarea acesteia, Austro-Ungaria, până în 1892. În Austria, până în 1858, un creițar valora 1/60 dintr-un florin, după care, trecându-se la decimalizarea monetară, 1 creițar / Kreuzer = 1/100 florin. 1 creițar = o zecime dintr-o pițulă.
Același simbol (Kr) îl are și coroana, dar după 1892. Coroana (în germană Österreichisch-Ungarische Krone, iar în maghiară osztrák-magyar korona) a fost monedă oficială în monarhia austro-ungară, din 1892, când a înlocuit Guldenul austro-ungar / Florinul austro-ungar / Forintul austro-ungar, ca urmare a adoptării etalonului-aur și până în 1918, la dizolvarea imperiului. Între 1892 și 1900, cele două monede (Coroana și Guldenul / Florinul) au circulat paralel. După 1900, coroana a fost unica monedă cu putere de circulație în Dualismul Austro-Ungar.
Subunitatea era a suta parte dintr-o coroană austro-ungară și era numită în germană Heller, iar în maghiară Fillér.
(sursa informațiilor numismatice: Wikipedia)
Explorer les archives
Découvrez d'autres éléments dans la médiathèque:
Iacobeni - Valea Puciosul
1915, Iacobeni
Iacobeni - Valea Puciosul. Ultimele case din Iacobeni, zona stabilimen [...]
Maison Ion Burduhos, Fundu-Moldovei
1970, Fundu-Moldovei
Maison Ion Burduhos, forgeron, Fundu-Moldovei
Malanca - généralement pour le Nouvel An
Câmpulung Moldovenesc
Malanca - généralement pour le Nouvel An
Turmă de oi pe Rarău
1938, Câmpulung Moldovenesc
Câmpulung Mold. - O turmă de oi pe Rarău sub Pietrele-Doamnei 1647 m.
Panorama sur Rarău
1944, Câmpulung Moldovenesc
Panorama sur Rarău, dans la seconde partie de la Seconde Guerre mondia [...]
Métropolite Dr Vladimir de Repta
1903, Cernăuți
Métropolite Dr Vladimir de Repta