cliquez sur l'image pour agrandir cliquez sur l'image pour agrandir
cliquez sur l'image pour agrandir
Marcă poștală de 24 creițari, cu ștampila poștei Pojorâta
Timbru de 24 kr (creițari), ștampilat Pozoritta 19-11-(18)97. Cu siguranță, judecând după prețul timbrului, acesta era destinat trimiterilor la mare distanță (pentru comparație, un plic local era francat cu un timbru de 5 creițari)
Creițarul a fost emis în Germania, până în 1871, iar în Austria și în continuatoarea acesteia, Austro-Ungaria, până în 1892. În Austria, până în 1858, un creițar valora 1/60 dintr-un florin, după care, trecându-se la decimalizarea monetară, 1 creițar / Kreuzer = 1/100 florin. 1 creițar = o zecime dintr-o pițulă.
Același simbol (Kr) îl are și coroana, dar după 1892. Coroana (în germană Österreichisch-Ungarische Krone, iar în maghiară osztrák-magyar korona) a fost monedă oficială în monarhia austro-ungară, din 1892, când a înlocuit Guldenul austro-ungar / Florinul austro-ungar / Forintul austro-ungar, ca urmare a adoptării etalonului-aur și până în 1918, la dizolvarea imperiului. Între 1892 și 1900, cele două monede (Coroana și Guldenul / Florinul) au circulat paralel. După 1900, coroana a fost unica monedă cu putere de circulație în Dualismul Austro-Ungar.
Subunitatea era a suta parte dintr-o coroană austro-ungară și era numită în germană Heller, iar în maghiară Fillér.
(sursa informațiilor numismatice: Wikipedia)
Explorer les archives
Découvrez d'autres éléments dans la médiathèque:
Pojorâta - Adam unde Eva
1928, Pojorâta
Adam și Eva - Adam unde Eva
Sanatorium Tomaszewski
1941, Câmpulung Moldovenesc
Sanatorium Tomaszewski
Stabilimentul balnear Puciosul - Iacobeni
1928, Iacobeni
Stabilimentul balnear Puciosul - Iacobeni, în forma sa modernizată
Dumitru Baciu, An și Ileana
1940, Valea Putnei
Dumitru Baciu, castelan în Poiana Ițcani, alături de soția sa Ana (năs [...]
Gheorghe Mîndrilă, la Voroneț
1972, Voroneț
Gheorghe Mîndrilă, unul din bătrânii emblematici ai Bucovinei, la baza [...]
Touristes, Deia
1929, Câmpulung Moldovenesc
Touristes, Deia