click pe imagine pentru zoom poți naviga și din tastele stânga / dreapta
apasă pe imagine pentru zoom
Marcă poștală de 24 creițari, cu ștampila poștei Pojorâta
Timbru de 24 kr (creițari), ștampilat Pozoritta 19-11-(18)97. Cu siguranță, judecând după prețul timbrului, acesta era destinat trimiterilor la mare distanță (pentru comparație, un plic local era francat cu un timbru de 5 creițari)
Creițarul a fost emis în Germania, până în 1871, iar în Austria și în continuatoarea acesteia, Austro-Ungaria, până în 1892. În Austria, până în 1858, un creițar valora 1/60 dintr-un florin, după care, trecându-se la decimalizarea monetară, 1 creițar / Kreuzer = 1/100 florin. 1 creițar = o zecime dintr-o pițulă.
Același simbol (Kr) îl are și coroana, dar după 1892. Coroana (în germană Österreichisch-Ungarische Krone, iar în maghiară osztrák-magyar korona) a fost monedă oficială în monarhia austro-ungară, din 1892, când a înlocuit Guldenul austro-ungar / Florinul austro-ungar / Forintul austro-ungar, ca urmare a adoptării etalonului-aur și până în 1918, la dizolvarea imperiului. Între 1892 și 1900, cele două monede (Coroana și Guldenul / Florinul) au circulat paralel. După 1900, coroana a fost unica monedă cu putere de circulație în Dualismul Austro-Ungar.
Subunitatea era a suta parte dintr-o coroană austro-ungară și era numită în germană Heller, iar în maghiară Fillér.
(sursa informațiilor numismatice: Wikipedia)
Descoperă mediateca
Descoperă alte elemente din mediatecă:
Rarău. Familia cabanierului.
1912, Câmpulung Moldovenesc
La șase ani de la inaugurarea Casei de vânătoare "Mitropolit Vladimir [...]
Pina Lăcătâș, cu nepoata Luminița
1977, Câmpulung Moldovenesc
Pina Lăcătâș (soția meșterului Mihai Lăcătâș), cu nepoata Luminița
Podul feroviar peste pârâul Ciumârna
1918, Vatra Moldoviței
Construcția podului feroviar peste pârâul Ciumârna.
Eternitate
1972, Gura Humorului
Gheorghe Mîndrilă, unul din bătrânii emblematici ai Bucovinei, fotogra [...]
Muzeul, în 1969
1967, Câmpulung Moldovenesc
Muzeul, în 1969
Casa ing. Alexandru Sbiera
1935, Câmpulung Moldovenesc
Casa ing. Alexandru Sbiera - zona Calea Bucovinei / Service Dacia