click pe imagine pentru zoom poți naviga și din tastele stânga / dreapta
apasă pe imagine pentru zoom
Marcă poștală de 5 creițari, cu ștampila poștei Vatra Moldoviței
Timbru de 5 kr (creițari), ștampilat Watra Moldawitza 13-8-(18)82
Creițarul a fost emis în Germania, până în 1871, iar în Austria și în continuatoarea acesteia, Austro-Ungaria, până în 1892. În Austria, până în 1858, un creițar valora 1/60 dintr-un florin, după care, trecându-se la decimalizarea monetară, 1 creițar / Kreuzer = 1/100 florin. 1 creițar = o zecime dintr-o pițulă.
Același simbol (Kr) îl are și coroana, dar după 1892. Coroana (în germană Österreichisch-Ungarische Krone, iar în maghiară osztrák-magyar korona) a fost monedă oficială în monarhia austro-ungară, din 1892, când a înlocuit Guldenul austro-ungar / Florinul austro-ungar / Forintul austro-ungar, ca urmare a adoptării etalonului-aur și până în 1918, la dizolvarea imperiului. Între 1892 și 1900, cele două monede (Coroana și Guldenul / Florinul) au circulat paralel. După 1900, coroana a fost unica monedă cu putere de circulație în Dualismul Austro-Ungar.
Subunitatea era a suta parte dintr-o coroană austro-ungară și era numită în germană Heller, iar în maghiară Fillér.
(sursa informațiilor numismatice: Wikipedia)
Descoperă mediateca
Descoperă alte elemente din mediatecă:
Colțul armelor din sala ocupațiilor tradiționale
1965, Câmpulung Moldovenesc
Colțul armelor din sala ocupațiilor tradiționale a vechiului Muzeu din [...]
Laboratorul Spitalului Orășenesc
1932, Câmpulung Moldovenesc
Laboratorul spitalului, dotat cu reactivi și microscoape. Pe rafturi, [...]
Casă zona Ștrand, înainte de Al Doilea Război Mondial
Câmpulung Moldovenesc
Casă zona Ștrand, înainte de Al Doilea Război Mondial. Placă Agfa Ultr [...]
Ocolul silvic Pojorâta
1906, Pojorâta
Forstverwaltung - Administrația pădurilor (ocolul silvic)
Rarău. Familia cabanierului.
1912, Câmpulung Moldovenesc
La șase ani de la inaugurarea Casei de vânătoare "Mitropolit Vladimir [...]
Pictor Prof. Eugen Maximovici
1908,
Pictor Prof. Eugen Maximovici, aranjorul grup(p)ei "ROMÂNI" la Festiva [...]
