click pe imagine pentru zoom poți naviga și din tastele stânga / dreapta
apasă pe imagine pentru zoom
Roman Boianciuc
Roman Boianciuc, probabil cel mai mare lutier al României, în 1975. Foto: Emanuel Tânjală
Născut la Văşcăuţi – Storojineţ în 1912, a urmat Şcoala de Arte şi Meserii din Vijniţa, sub îndrumarea profesorului şi sculptorului Ioan H. Sârghie. A fost discipol al lui Alexandru Apăteanu, care la rândul său a învățat vioara de la Anton Uhlschmidt din Schönbach. Chemat de Ioan Sârghie, va deveni maistru la secţia de instrumente muzicale a Şcolii de Arte şi Meserii din Câmpulung Moldovenesc, unde va funcţiona până la închiderea acesteia în 1950. „Magician” în descoperirea lemnului de rezonanţă, meşterul Boianciuc construia fiecare vioară dintr-un singur buştean de rezonanţă! Iar finisarea viorilor, care durează luni de zile, se face numai cu palete şi cioburi de sticlă, fiindcă metalul deteriorează fibra lemnului şi „taie” rezonanţa. Aceste instrumente au fost mândria Societăţii Filarmonice „Răsunetul Carpaţilor”, înfiinţată la Câmpulung Moldovenesc la 22 august 1921.
În 1950, după desființarea Școlii de Arte și Meserii, Ştiindu-se că în zona Reghin se debita lemn pentru instrumente şi claviaturi, şi că în această zonă creştea molid de rezonanţă şi paltin cu calităţi acustice recunoscute în întreaga lume, Roman Boianciuc pune la Reghin, bazele unei secţii care construieşte instrumente cu coarde, devenită între timp HORA S.A., unul dintre primii producători de viori pe plan mondial.
Fotografia de față (realizată în 1975) face parte dintr-o serie realizată de marele fotograf Emanuel Tânjală, pentru un articol al lui Nicolae Cristache în revista "Flacăra", dedicat maestrului Boianciuc. A fost trimisă din Lynchburg, Virginia, pentru Mediateca Muzeului Arta Lemnului, la nici 24 de ore de la solicitarea noastră.
Descoperă mediateca
Descoperă alte elemente din mediatecă:
Școala de Arte și Meserii înainte de Primul Război Mondial
1913, Câmpulung Moldovenesc
Școala de Arte și Meserii din Câmpulung Moldovenesc, înainte de Marele [...]
Drum pe Deia
1906, Câmpulung Moldovenesc
Gruss aus Kimpolung - Weg zur Dea / Salutare din Campolung - (Drum pe [...]
Gara Dorna Watra
1910, Vatra Dornei
Gara Vatra Dornei (Gara Mare), la început de secol XX.
Crucea Giumalăului, la 1878
1878, Valea Putnei
Crucea jubiliară de pe vârful Giumalău (1859 m alt.), Bukowina
Bodega din centru
1920, Câmpulung Moldovenesc
"Bodega" lui Abraham Isak Schieber, deschisă în 1920, peste drum de Pa [...]
"Todirică cu sorioara lui"
1942, Câmpulung Moldovenesc
"Todirică cu sorioara lui"