"MAL85 - un nou început" - expoziție temporară

Vernisaj:

01 iunie 2021

Ultima zi:

31 decembrie 2021

Întâmplări neștiute și personaje misterioase au condus la apariția în 1936 a Muzeului Județean Câmpulung.



"MAL85 - un nou început"
/ expoziție temporară
/ 1 iunie - 31 decembrie 2021

Nenumărate evenimente și personaje învăluite în mister au condus la apariția Muzeului Județean Câmpulung în 1936. Dar povestea muzeului începe mai devreme, acum mai bine de o sută de ani, pe când se puneau bazele «Școlii de arte și meserii» în 1895, iar munții și văile vechiului Ocol al Câmpulungului erau cutreierate de un tânăr profesor, reîntors de la Viena și echipat cu un aparat foto și trepied, pe numele lui Ion Ștefureac.

Vino să descoperi povestea plină de neprevăzut a unei instituții culturale a cărei patrimoniu a trecut prin două războaie mondiale, patru schimbări de sedii și alte multe alte întâmplări necunoscute publicului până astăzi.

Te va întâmpina o fascinantă frescă cronologică imprimată direct pe pereții întregii expoziții, Albumul Ion Ștefureac, expus în premieră la Câmpulung, povestea «Școlii de arte și meserii» și multe alte surprize și informații care la final te vor face să te (re)îndrăgostești de Bucovina de munte și al ei unic Muzeu al Artei Lemnului!

Expoziția se împarte în 5 săli și un hol în care vă întâmpină sigla vechiului muzeu alături de un studio foto gata pregătit pentru Instagramul dumneavoastră. ;)

Sala numărul 1: Ocolul și Bucovina

Dacă vrei să înțelegi cine sunt câmpulungenii, un punct de plecare e vechiul Ocol al Câmpulungului. Atestată documentar la 1411, așezarea era văzută ca o "cetate de drum". Dimitrie Cantemir spunea despre locuitorii ei că "nu ascultă de niciun boier și alcătuiesc un fel de republică."

După anexarea la Imperiul Habsburgic din 1774 și "apariția" Bucovinei, Ocolul dispare. Fiind o zonă bogată în resurse și puțin populată, zona montană a Bucovinei devine în următorul secol un mediu propice de dezvoltare pentru industriașii germani sau polonezi, comercianții evrei ori țăranii huțuli. Migranții sosesc pe aceste meleaguri ca forță de muncă pentru exploatările forestiere ori miniere, atrași de pământurile garantate de administrația imperială ori pentru libertățile religioase garantate.

După unirea cu țara din 1918, Câmpulungul devine județ în 1925. Bucovina își menține statutul de spațiu cosmopolit și amestecat etnic până spre mijlocul secolului XX.

Sala numărul 2: Ion Ștefureac

Arhitect, artist, fotograf, cercetător, etnograf, călător?

Un lucru e cert: Ion Ștefureac a fost un vizionar al vremurilor sale, o personalitate care în doar 49 de ani de viață a adus o contribuție remarcabilă culturii câmpulungene.

Cu studii efectuate la Viena, Ion Ștefureac a fost profesor al "Școlii speciale pentru prelucrarea lemnului" timp de 19 ani (începând cu 1901). Astăzi îl putem considera ca fiind unul din precursorii etnografiei românești, un învățat care la început de secol XX cutreiera orașul și satele din jur într-un demers de cercetare a culturii tradiționale. Cu acest prilej, a strâns o colecție extraordinară de mobilier țărănesc și textile, ce constituie astăzi colecția de bază a Muzeului nostru.

Tot el este cel care aduce în discuție pentru prima dată, în 1910, necesitatea înființării unui muzeu în Câmpulung Moldovenesc.

Sala numărul 3: Școala de arte și meserii

În 1895, la data de 10 noiembrie, în Câmpulungul Bucovinei a fost înființată "Școala de lemnărit" cu scopul de a valorifica în mod surprinzător esențele lemnoase, elevii fiind pregătiți profesional în trei secții: tâmplărie, sculptură și confecționarea instrumentelor muzicale. Denumirea școlii s-a schimbat în 1927, în "Școala de arte și meserii".

Prima locație a muzeului de astăzi, pe atunci "Muzeul de etnografie și artă populară a județului Câmpulung" a funcționat în interiorul Școlii de artă și meserii, mobilierul expozițional fiind inițial realizat în cadrul școlii.

Stilul decorativ creat de către elevii și profesorii de la Școala de artă și meserii, rămâne unul recognoscibil și astăzi, un stil "românesc", influențat decisiv de motivele decorative ale mobilierului țărănesc.

Sala numărul 4: Muzeul județului Câmpulung

În data de 3 aprilie 1935 s-a constituit Comitetul de inițiativă al fondării Muzeului.

Membrii Comitetului de Inițiativă - învățătorul și viitorul prim director al muzeului - Constantin Brăescu, prefectul județului - Constantin Leontieș, subprefectul Mihai Michitovici și cei doi directori ai Școlii de arte și meserii, Ilie Veslovschi și Ioan Sârghie - au adresat întregului județ un Apel pentru colectarea obiectelor și sprijin financiar necesar înființării muzeului.

La colecta respectivă s-au adunat colecțiile lui Ion Ștefureac și Constantin Brăescu, astfel că, la data de 1 iunie 1936, are loc deschiderea oficială a Muzeului. Dacă în 1938 colecția număra peste 3700 de obiecte, în 1960 numărul obiectelor se cifra la peste 9000. Varietatea obiectelor din sec. 18 și 19 se păstrează în colecții de arme, numismatică, carte veche, artă plastică, țesături și port popular.

Sala numărul 5: Muzeul Arta Lemnului

Între 1967 și 1969, Muzeul s-a reorganizat sub tematica "Cultura tradițională a lemnului" și se muta în clădirea fostei Prefecturi a județului Câmpulung, loc în care se află și în prezent. Anii care au urmat au fost dedicați activității muzeistice axate pe valorificarea colecțiilor, a cercetărilor de teren și îmbogățirea patrimoniului, care astăzi numără peste 15000 de obiecte.

Începând cu anii' '80, este deschisă o secție în aer liber a muzeului, cu importante monumente de arhitectură tradițională. Între 2018 și 2020 are loc cea mai importantă renovare a imobilului și modernizare a dotărilor muzeului.

Povestea MAL merge mai departe. Instituția își propune să devină un spațiu unic de intersecție și dialog între lecțiile trecutului și provocările viitorului, un promotor al protecției mediului înconjurător, cel din al cărui element esențial, lemnul, muzeul își derivă propria identitate.