Ilie Cazac

Celebrul rapsod Ilie Cazac(u), acasă la el, în Fundu-Moldovei, în primăvara lui 1971. Negativ color donat colecției MAL de familia Postelnicu.

Născut la Botoş – Fundu Moldovei, județul Suceava, a fost unul dintre marii rapsozi ai Bucovinei, a cântat la fluier. Sunetele lui erau mărgelate, ca nişte picături de ploaie desprinse de streaşină, când norii-s bogaţi ori după ce se arată curcubeul. Fluierașul Ilie Cazacu alături de scripcarașul Sidor Andronicescu şi cobzarul Nechita Şuiu îi adaugă pe Filaret Nergheş – vioară secundă, Alexandra Flocea – acordeon, fiica lui, şi pe Costan Şuiu – contrabas formând un grup instrumental vestit al plaiurilor bucovinene. În această formulă, sublinia folcloristul Speranţa Rădulescu, “taraful şi-a păstrat nealterate atât repertoriul, cât şi stilul de interpretare, rezistând cu încăpăţânare presiunilor tot mai acuzate ale muzicii orăşeneşti şi a celei difuzate prin mass-media”. Cine ascultă azi piesele imprimate de instrumentiştii noştri din munţii Bucovinei, graţie excepţionalului cercetător Constantin Brăiloiu, după descinderea acestuia în vara lui 1928 la Fundu Moldovei, îşi va da seama câtă avere era în ţara asta atât de jos când se chema Ţara de Sus.
Bădiţa Ilie Cazacu are o posteritate măreaţă. Are urmaşi buni, zestrea nu a luat-o cu el în sălaşul de lut de la Botoş, patrimoniul său e valorificat cu fervoare şi reverenţă de fluieraşul Liviu Ţăran, nepotul rapsodului care cântă şi pregăteşte elevi în arta moştenită, precum oarecând bădiţa. Aș aminti doar câteva cântece intepretate la fluier de marele nostru rapsod si care astăzi sunt piese de succes ce fac parte din repertoriul unor interpreti îndrăgiți care au dus mai departe cântecul maestrului, așternându cu atenție texte cu mesaj publicului larg: „Jocul caprei”, „Ursăreasca”, „Hora mare”, “Polobocul”, “Huțulca”, “De trei ori pe după masă”, “Ciocănișteanca”, “Ciobanul care și-a pierdut oile” “Trilișeștii”, “Arcanul” și multe altele… Ilie Cazacu a imprimat la Radio Bucureşti şi Radio Iaşi, pe discuri Electrecord, iar piesele sale s-au auzit în studiouri de radio și televiziune. Asupra muncii sale s-a aplecat cu dragoste pentru traditii regretatul folclorist și dirijor George SÂRBU, cel care a pus in valoare toată opera regretatului rapsod.(sursa info: radiofolclor.ro)

Film negativ Agfacolor LCN17 medium format. Autor: Ferdinand Michitovici. Clișeu donat MAL de familia Postelnicu.