click pe imagine pentru zoom poți naviga și din tastele stânga / dreapta
apasă pe imagine pentru zoom
Ion Pâşlea
Profesor de sculptură şi director al Școalei de Arte și Meserii din Câmpulung-Bucovina
Ion Pâşlea s-a născut în 24 septembrie/8 octombrie 1860, la Bozovici, fiul ţăranului Petru Pâşlea, care a făcut parte din delegaţia „Memorandului Românilor din Transilvania”, la Viena, în anul 1892. A studiat la Şcoala de Arte din Timişoara şi studii de Artă la Viena, Austria (1889), ca bursier al generalului Traian Doda. Dus în Bucovina de către Mitropolitul dr. Silvestru Morariu, a realizat lucrări de sculptură, la mai multe biserici, cea mai reprezentativă fiind catedrala ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului” din Câmpulung Moldovenesc. Biserica are formă de cruce (plan treflat), cu o temelie puternică, construită din cărămidă şi se termină cu o turlă în vârful căreia străjuieşte Sfânta Cruce la înălţimea de 38 m; aici a executat iconostasul din lemn de tei. Ca profesor de sculptură şi director al Școalei de Arte și Meserii din Câmpulung-Bucovina, artist de seamă, distins cu medalii şi diplome la diferite expoziţii, a militat alături de Ion Ştefureac pentru înfiinţarea, la Câmpulung Moldovenesc, a unui „Muzeu românesc pentru Bucovina”, actualmente, „Muzeul Arta Lemnului”, unic în ţară, o adevărată capodoperă a culturii româneşti din secolele XVIII - XIX.
A decedat în anul 1952 la Campulungul Moldovenesc.
(Sursa text: taraalmajului.ro, sursa foto: colecția personală Traian Mușatescu)
Descoperă mediateca
Descoperă alte elemente din mediatecă:
Port popular bucovinean
1957, Moldovița
Port popular bucovinean - Moldovița Ferăstrău, la 1957
Industrie forestieră
Industrie forestieră
Primăria comunală
1898, Câmpulung Moldovenesc
Primăria comunală (nouă)
Căpitanul Gereiss
Câmpulung Moldovenesc
Căpitanul Gereiss, soțul Aglaiei Eminovici
Pe malul Moldovei
1929, Câmpulung Moldovenesc
Pe malul Moldovei
Școala de Arte și Meserii înainte de Primul Război Mondial
1913, Câmpulung Moldovenesc
Școala de Arte și Meserii din Câmpulung Moldovenesc, înainte de Marele [...]