click pe imagine pentru zoom poți naviga și din tastele stânga / dreapta
apasă pe imagine pentru zoom
Marcă poștală de 24 creițari, cu ștampila poștei Pojorâta
Timbru de 24 kr (creițari), ștampilat Pozoritta 19-11-(18)97. Cu siguranță, judecând după prețul timbrului, acesta era destinat trimiterilor la mare distanță (pentru comparație, un plic local era francat cu un timbru de 5 creițari)
Creițarul a fost emis în Germania, până în 1871, iar în Austria și în continuatoarea acesteia, Austro-Ungaria, până în 1892. În Austria, până în 1858, un creițar valora 1/60 dintr-un florin, după care, trecându-se la decimalizarea monetară, 1 creițar / Kreuzer = 1/100 florin. 1 creițar = o zecime dintr-o pițulă.
Același simbol (Kr) îl are și coroana, dar după 1892. Coroana (în germană Österreichisch-Ungarische Krone, iar în maghiară osztrák-magyar korona) a fost monedă oficială în monarhia austro-ungară, din 1892, când a înlocuit Guldenul austro-ungar / Florinul austro-ungar / Forintul austro-ungar, ca urmare a adoptării etalonului-aur și până în 1918, la dizolvarea imperiului. Între 1892 și 1900, cele două monede (Coroana și Guldenul / Florinul) au circulat paralel. După 1900, coroana a fost unica monedă cu putere de circulație în Dualismul Austro-Ungar.
Subunitatea era a suta parte dintr-o coroană austro-ungară și era numită în germană Heller, iar în maghiară Fillér.
(sursa informațiilor numismatice: Wikipedia)
Descoperă mediateca
Descoperă alte elemente din mediatecă:
Salon în Spitalul Orășenesc
1932, Câmpulung Moldovenesc
Salon în Spitalul Orășenesc
Căminul de Ucenice
1941, Câmpulung Moldovenesc
Căminul de Ucenice, de lângă moara lui Boguș
Școala din Capu-Satului
1941, Câmpulung Moldovenesc
Școala din Capu-Satului
La Fântâna Bucuroaiei
1973, Câmpulung Moldovenesc
La Fântâna Bucuroaiei, în 1973
Cabana Rarău și Pietrele Doamnei
1970, Câmpulung Moldovenesc
Cabana Rarău și Pietrele Doamnei
Scridon Moroșan, morar la moara lui Boguș
1918, Câmpulung Moldovenesc
Morarul de la moara lui Leon Boguș, Scridon Moroșan