click pe imagine pentru zoom poți naviga și din tastele stânga / dreapta
apasă pe imagine pentru zoom
Marcă poștală de 5 creițari, cu ștampila poștei Vama
Timbru de 5 kr (creițari), ștampilat Wamma 17-4-(18)82. Foarte interesantă grafia localității Vama (Wamma) - în acea vreme, în toate înscrisurile oficiale folosindu-se forma germanizată Wama (cu un singur n)
Creițarul a fost emis în Germania, până în 1871, iar în Austria și în continuatoarea acesteia, Austro-Ungaria, până în 1892. În Austria, până în 1858, un creițar valora 1/60 dintr-un florin, după care, trecându-se la decimalizarea monetară, 1 creițar / Kreuzer = 1/100 florin. 1 creițar = o zecime dintr-o pițulă.
Același simbol (Kr) îl are și coroana (evident, cu mult mai puternică. De exemplu: „Kleine Zeitung” (ziar): 0,02 Kr pe zi, abonament de 1,5 Kr. pe timp de trei luni și 3 Kr. pentru șase luni), dar după 1892. Coroana (în germană Österreichisch-Ungarische Krone, iar în maghiară osztrák-magyar korona) a fost monedă oficială în monarhia austro-ungară, din 1892, când a înlocuit Guldenul austro-ungar / Florinul austro-ungar / Forintul austro-ungar, ca urmare a adoptării etalonului-aur și până în 1918, la dizolvarea imperiului. Între 1892 și 1900, cele două monede (Coroana și Guldenul / Florinul) au circulat paralel. După 1900, coroana a fost unica monedă cu putere de circulație în Dualismul Austro-Ungar.
Subunitatea era a suta parte dintr-o coroană austro-ungară și era numită în germană Heller, iar în maghiară Fillér.
(sursa informațiilor numismatice: Wikipedia)
Descoperă mediateca
Descoperă alte elemente din mediatecă:
Pietrele Doamnei
1953, Câmpulung Moldovenesc
Pietrele Doamnei
Iconostasul Bisericii din Gura Sadovei - Ion Pâșlea
1910, Sadova
Iconostasul Bisericii din Gura Sadovei, lucrat la anul 1910 de prof. I [...]
Jubileul Regimentului 41 infanterie Cernăuți
1915, Cernăuți
Jubileul Regimentului 41 infanterie Cernăuți
Bodega din centru
1920, Câmpulung Moldovenesc
"Bodega" lui Abraham Isak Schieber, deschisă în 1920, peste drum de Pa [...]
Sofia Vicoveanca
1976, Câmpulung Moldovenesc
Doamna folclorului bucovinean, Sofia Vicoveanca
Iacobeni - Valea Bistriței Aurii în dreptul Vilei Bruker
1939, Iacobeni
Valea Bistriței Aurii cu drumul spre Cârlibaba si Vila Bruker