click pe imagine pentru zoom poți naviga și din tastele stânga / dreapta
apasă pe imagine pentru zoom
Marcă poștală de 5 creițari, cu ștampila poștei Vama
Timbru de 5 kr (creițari), ștampilat Wamma 17-4-(18)82. Foarte interesantă grafia localității Vama (Wamma) - în acea vreme, în toate înscrisurile oficiale folosindu-se forma germanizată Wama (cu un singur n)
Creițarul a fost emis în Germania, până în 1871, iar în Austria și în continuatoarea acesteia, Austro-Ungaria, până în 1892. În Austria, până în 1858, un creițar valora 1/60 dintr-un florin, după care, trecându-se la decimalizarea monetară, 1 creițar / Kreuzer = 1/100 florin. 1 creițar = o zecime dintr-o pițulă.
Același simbol (Kr) îl are și coroana (evident, cu mult mai puternică. De exemplu: „Kleine Zeitung” (ziar): 0,02 Kr pe zi, abonament de 1,5 Kr. pe timp de trei luni și 3 Kr. pentru șase luni), dar după 1892. Coroana (în germană Österreichisch-Ungarische Krone, iar în maghiară osztrák-magyar korona) a fost monedă oficială în monarhia austro-ungară, din 1892, când a înlocuit Guldenul austro-ungar / Florinul austro-ungar / Forintul austro-ungar, ca urmare a adoptării etalonului-aur și până în 1918, la dizolvarea imperiului. Între 1892 și 1900, cele două monede (Coroana și Guldenul / Florinul) au circulat paralel. După 1900, coroana a fost unica monedă cu putere de circulație în Dualismul Austro-Ungar.
Subunitatea era a suta parte dintr-o coroană austro-ungară și era numită în germană Heller, iar în maghiară Fillér.
(sursa informațiilor numismatice: Wikipedia)
Descoperă mediateca
Descoperă alte elemente din mediatecă:
Masivul Rarău
Câmpulung Moldovenesc
Masivul Rarău
Prăval pe Deia
Câmpulung Moldovenesc
Prăval pe Deia
Panoramă a Câmpulungului
1910, Câmpulung Moldovenesc
Panoramă a Câmpulungului
Vinietă (Reklamemarke) emisă de K.K. österreichische Staatsbahnen
1900, Câmpulung Moldovenesc
Vinietă (Reklamemarke) emisă de K.K. österreichische Staatsbahnen în p [...]
Nicolae Iorga și A.C. Cuza
1910, Vălenii de Munte
Nicolae Iorga și A.C. Cuza la Vălenii de Munte
Dr. Vladimir de Repta
1902, Cernăuți
Arhiepiscop și Mitropolit al Bucovinei și Dalmației