click pe imagine pentru zoom poți naviga și din tastele stânga / dreapta
apasă pe imagine pentru zoom
Marcă poștală de 5 creițari, cu ștampila poștei Vatra Moldoviței
Timbru de 5 kr (creițari), ștampilat Watra Moldawitza 13-8-(18)82
Creițarul a fost emis în Germania, până în 1871, iar în Austria și în continuatoarea acesteia, Austro-Ungaria, până în 1892. În Austria, până în 1858, un creițar valora 1/60 dintr-un florin, după care, trecându-se la decimalizarea monetară, 1 creițar / Kreuzer = 1/100 florin. 1 creițar = o zecime dintr-o pițulă.
Același simbol (Kr) îl are și coroana, dar după 1892. Coroana (în germană Österreichisch-Ungarische Krone, iar în maghiară osztrák-magyar korona) a fost monedă oficială în monarhia austro-ungară, din 1892, când a înlocuit Guldenul austro-ungar / Florinul austro-ungar / Forintul austro-ungar, ca urmare a adoptării etalonului-aur și până în 1918, la dizolvarea imperiului. Între 1892 și 1900, cele două monede (Coroana și Guldenul / Florinul) au circulat paralel. După 1900, coroana a fost unica monedă cu putere de circulație în Dualismul Austro-Ungar.
Subunitatea era a suta parte dintr-o coroană austro-ungară și era numită în germană Heller, iar în maghiară Fillér.
(sursa informațiilor numismatice: Wikipedia)
Descoperă mediateca
Descoperă alte elemente din mediatecă:
Cioban și ciobănaș pe Rarău
Câmpulung Moldovenesc
Cioban și ciobănaș pe Rarău
Troiță
1968, Botuș
Troiță din satul Botuș, comuna Fundu-Moldovei
Casa nr. 185 din Breaza
Breaza
Casa nr. 185 din Breaza
Nicolae Iorga și A.C. Cuza
1910, Vălenii de Munte
Nicolae Iorga și A.C. Cuza la Vălenii de Munte
Etnii din Bucovina - Lipoveni
Etnii din Bucovina - Lipoveni
Primele băi de la Puciosul
1920, Iacobeni
Prima baie sulfuroasă de la Puciosul