click pe imagine pentru zoom poți naviga și din tastele stânga / dreapta
apasă pe imagine pentru zoom
Marcă poștală de 24 creițari, cu ștampila poștei Pojorâta
Timbru de 24 kr (creițari), ștampilat Pozoritta 19-11-(18)97. Cu siguranță, judecând după prețul timbrului, acesta era destinat trimiterilor la mare distanță (pentru comparație, un plic local era francat cu un timbru de 5 creițari)
Creițarul a fost emis în Germania, până în 1871, iar în Austria și în continuatoarea acesteia, Austro-Ungaria, până în 1892. În Austria, până în 1858, un creițar valora 1/60 dintr-un florin, după care, trecându-se la decimalizarea monetară, 1 creițar / Kreuzer = 1/100 florin. 1 creițar = o zecime dintr-o pițulă.
Același simbol (Kr) îl are și coroana, dar după 1892. Coroana (în germană Österreichisch-Ungarische Krone, iar în maghiară osztrák-magyar korona) a fost monedă oficială în monarhia austro-ungară, din 1892, când a înlocuit Guldenul austro-ungar / Florinul austro-ungar / Forintul austro-ungar, ca urmare a adoptării etalonului-aur și până în 1918, la dizolvarea imperiului. Între 1892 și 1900, cele două monede (Coroana și Guldenul / Florinul) au circulat paralel. După 1900, coroana a fost unica monedă cu putere de circulație în Dualismul Austro-Ungar.
Subunitatea era a suta parte dintr-o coroană austro-ungară și era numită în germană Heller, iar în maghiară Fillér.
(sursa informațiilor numismatice: Wikipedia)
Descoperă mediateca
Descoperă alte elemente din mediatecă:
Malanca - obicei de Anul Nou
Câmpulung Moldovenesc
Malanca - obicei de Anul Nou
Delegația Județului Câmpulung la Viena - 1908
1908, Viena
Delegația Județului Câmpulung la marea expoziție prilejuită de jubileu [...]
Călăreți cu steagurile Bucovinei la manifestările jubiliare de la Viena, 1908
1908, Viena
Festivalul jubiliar și parada - Viena, 12 iunie 1908
Primarul și viceprimarii Câmpulungului, la 1913
1913, Câmpulung Moldovenesc
Primarul Gheorghe Hutu și viceprimarii Nicolae Papuc, Gheorghe Sfarghi [...]
O stână pe vârful Rarăului
1915, Chiril
Carte poștală tipărită în Regatul României, la Piatra Neamț, Rarăul fi [...]
Strada principală (Herrengasse)
1904, Câmpulung Moldovenesc
Strada principală / Herrengasse, mai jos de Școala de Arte și Meserii.