click pe imagine pentru zoom poți naviga și din tastele stânga / dreapta
apasă pe imagine pentru zoom
Marcă poștală de 24 creițari, cu ștampila poștei Pojorâta
Timbru de 24 kr (creițari), ștampilat Pozoritta 19-11-(18)97. Cu siguranță, judecând după prețul timbrului, acesta era destinat trimiterilor la mare distanță (pentru comparație, un plic local era francat cu un timbru de 5 creițari)
Creițarul a fost emis în Germania, până în 1871, iar în Austria și în continuatoarea acesteia, Austro-Ungaria, până în 1892. În Austria, până în 1858, un creițar valora 1/60 dintr-un florin, după care, trecându-se la decimalizarea monetară, 1 creițar / Kreuzer = 1/100 florin. 1 creițar = o zecime dintr-o pițulă.
Același simbol (Kr) îl are și coroana, dar după 1892. Coroana (în germană Österreichisch-Ungarische Krone, iar în maghiară osztrák-magyar korona) a fost monedă oficială în monarhia austro-ungară, din 1892, când a înlocuit Guldenul austro-ungar / Florinul austro-ungar / Forintul austro-ungar, ca urmare a adoptării etalonului-aur și până în 1918, la dizolvarea imperiului. Între 1892 și 1900, cele două monede (Coroana și Guldenul / Florinul) au circulat paralel. După 1900, coroana a fost unica monedă cu putere de circulație în Dualismul Austro-Ungar.
Subunitatea era a suta parte dintr-o coroană austro-ungară și era numită în germană Heller, iar în maghiară Fillér.
(sursa informațiilor numismatice: Wikipedia)
Descoperă mediateca
Descoperă alte elemente din mediatecă:
Cabana Rarău, în anii comunismului.
1959, Câmpulung Moldovenesc
Ultima cabană Rarău, înaintea demolării și transformării în Hotel Alpi [...]
Sculptură de I. Gheorghiță
Câmpulung Moldovenesc
Sculptură de I. Gheorghiță
Valerian Antonovici
1942, Valea Putnei
Valerian Antonovici, Vânătorul-şef al Casei Regale
Școala de Arte și Meserii înainte de Primul Război Mondial
1913, Câmpulung Moldovenesc
Școala de Arte și Meserii din Câmpulung Moldovenesc, înainte de Marele [...]
Lansarea jocului de șah
1982, Câmpulung Moldovenesc
Lansarea jocului de șah cu piese gigant, sculptate de prof. Ion Maftei
Meșterul Mihai Lăcătâș
1974, Câmpulung Moldovenesc
Meșterul Mihai Lăcătâș