click pe imagine pentru zoom poți naviga și din tastele stânga / dreapta
apasă pe imagine pentru zoom
Nectarie - Arhiepiscop și Mitropolit
Nectarie Cotlarciuc - arhiepiscop al Cernăuților și Mitropolit al Bucovinei.
Nicolae Cotlarciuc s-a născut în data de 7 februarie 1875 în satul Stulpicani, comuna Stulpicani, județul Suceava, România (pe atunci în Imperiul Austro-Ungar). A fost unicul copil al lui Teodor și al Ioanei Cotlarciuc.
După ce a absolvit liceul la Suceava, a făcut facultatea la Cernăuți (1895-1899), obținând doctoratul în Teologie și Filozofie. Au urmat specializări la universitățile din Bonn, Viena, München și Würzburg.
În anul 1901, a fost profesor suplinitor de liceu la Cernăuți. A ajuns în cler ca diacon al Catedralei din Cernăuți, funcționar, bibliotecar și director al Bibliotecii Universității.
După moartea soției, în 1918, se călugărește la Mănăstirea Putna, primind numele Nectarie.
În martie 1923, a fost ales episcop al unei episcopii basarabene nou înființate, Cetatea Albă – Ismail.
În 1924 a fost ales arhiepiscop al Cernăuților și Mitropolit al Bucovinei.
A fost, de asemenea, delegat la câteva Congrese ale Mișcării ecumenice Stockholm (1925), Lausanne (1927), la Conferința episcopilor anglicani din Palatul Lambeth (1930), la Congresul vechilor catolici de la Viena și Bonn (1931) ș.a.
A decedat, la Cernăuți, Regatul României (astăzi în Ucraina) la 4 iulie 1935, în urma unei boli la stomac.
(sursa informației: Wikipedia)
Descoperă mediateca
Descoperă alte elemente din mediatecă:
Roman Boianciuc
1975, Reghin
Roman Boianciuc, probabil cel mai mare lutier al României, în 1975. Fo [...]
Port popular bucovinean
Câmpulung Moldovenesc
Port popular bucovinean
Plute, înainte de intrarea în bazin, pe Negru
Plute, înainte de intrarea în bazin, pe Negru
Vila Tomaszewski
1958, Câmpulung Moldovenesc
Vila Tomaszewski, în 1958, ajunsă internat al Școlii Profesionale de C [...]
Sanatoriul de pe Deia
1900, Câmpulung Moldovenesc
Sanatorium-ul de pe Deia, la cumpăna dintre secolele XIX și XX. Exista [...]
Păstrăvar
1972, Valea Putnei
Păstrăvar