click pe imagine pentru zoom poți naviga și din tastele stânga / dreapta
apasă pe imagine pentru zoom
Roman Boianciuc
Roman Boianciuc, probabil cel mai mare lutier al României, în 1975. Foto: Emanuel Tânjală
Născut la Văşcăuţi – Storojineţ în 1912, a urmat Şcoala de Arte şi Meserii din Vijniţa, sub îndrumarea profesorului şi sculptorului Ioan H. Sârghie. A fost discipol al lui Alexandru Apăteanu, care la rândul său a învățat vioara de la Anton Uhlschmidt din Schönbach. Chemat de Ioan Sârghie, va deveni maistru la secţia de instrumente muzicale a Şcolii de Arte şi Meserii din Câmpulung Moldovenesc, unde va funcţiona până la închiderea acesteia în 1950. „Magician” în descoperirea lemnului de rezonanţă, meşterul Boianciuc construia fiecare vioară dintr-un singur buştean de rezonanţă! Iar finisarea viorilor, care durează luni de zile, se face numai cu palete şi cioburi de sticlă, fiindcă metalul deteriorează fibra lemnului şi „taie” rezonanţa. Aceste instrumente au fost mândria Societăţii Filarmonice „Răsunetul Carpaţilor”, înfiinţată la Câmpulung Moldovenesc la 22 august 1921.
În 1950, după desființarea Școlii de Arte și Meserii, Ştiindu-se că în zona Reghin se debita lemn pentru instrumente şi claviaturi, şi că în această zonă creştea molid de rezonanţă şi paltin cu calităţi acustice recunoscute în întreaga lume, Roman Boianciuc pune la Reghin, bazele unei secţii care construieşte instrumente cu coarde, devenită între timp HORA S.A., unul dintre primii producători de viori pe plan mondial.
Fotografia de față (realizată în 1975) face parte dintr-o serie realizată de marele fotograf Emanuel Tânjală, pentru un articol al lui Nicolae Cristache în revista "Flacăra", dedicat maestrului Boianciuc. A fost trimisă din Lynchburg, Virginia, pentru Mediateca Muzeului Arta Lemnului, la nici 24 de ore de la solicitarea noastră.
Descoperă mediateca
Descoperă alte elemente din mediatecă:
Comitetul Societății Academice "România Jună"
1907, Câmpulung Moldovenesc
Comitetul Societății Academice "România Jună" din Viena, 1907-1908
Ilie Cazac
1971, Botuș
Celebrul rapsod Ilie Cazac(u), acasă la el, în Fundu-Moldovei, în prim [...]
Rapsodul Mihai Lăcătâș
1970, Câmpulung Moldovenesc
Rapsodul Mihai Lăcătâș (sau Lăcătușu, cum i-au spus cei de la Electrec [...]
Turiști, deasupra Sanatoriului Tomaszewski
1933, Câmpulung Moldovenesc
Turiști, deasupra Sanatoriului Tomaszewski
Troiță
1968, Botuș
Detaliu troiță din satul Botuș, comuna Fundu-Moldovei
Etnii din Bucovina - Polonezi
Etnii din Bucovina - Polonezi