click on the image to zoom click on the image to zoom
click on the image to zoom
Ion Pâşlea
Profesor de sculptură şi director al Școalei de Arte și Meserii din Câmpulung-Bucovina
Ion Pâşlea s-a născut în 24 septembrie/8 octombrie 1860, la Bozovici, fiul ţăranului Petru Pâşlea, care a făcut parte din delegaţia „Memorandului Românilor din Transilvania”, la Viena, în anul 1892. A studiat la Şcoala de Arte din Timişoara şi studii de Artă la Viena, Austria (1889), ca bursier al generalului Traian Doda. Dus în Bucovina de către Mitropolitul dr. Silvestru Morariu, a realizat lucrări de sculptură, la mai multe biserici, cea mai reprezentativă fiind catedrala ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului” din Câmpulung Moldovenesc. Biserica are formă de cruce (plan treflat), cu o temelie puternică, construită din cărămidă şi se termină cu o turlă în vârful căreia străjuieşte Sfânta Cruce la înălţimea de 38 m; aici a executat iconostasul din lemn de tei. Ca profesor de sculptură şi director al Școalei de Arte și Meserii din Câmpulung-Bucovina, artist de seamă, distins cu medalii şi diplome la diferite expoziţii, a militat alături de Ion Ştefureac pentru înfiinţarea, la Câmpulung Moldovenesc, a unui „Muzeu românesc pentru Bucovina”, actualmente, „Muzeul Arta Lemnului”, unic în ţară, o adevărată capodoperă a culturii româneşti din secolele XVIII - XIX.
A decedat în anul 1952 la Campulungul Moldovenesc.
(Sursa text: taraalmajului.ro, sursa foto: colecția personală Traian Mușatescu)
Explore the archive
Discover other elements in the media library:
Victor Heckl Cocoreanu
1938, Câmpulung Moldovenesc
Victor Heckl Cocoreanu
Horsewoman
1970, Colacu
Rider on horseback
The center of Câmpulung, at the beginning of the war
1940, Câmpulung Moldovenesc
The center of Câmpulung, at the beginning of the war
Visit of the students of the Faculty of Agronomy - 1939
1939, Câmpulung Moldovenesc
Visit of the students of the Faculty of Agronomy to the Museum - July [...]
Castelanul, în dormitorul regal
1943, Valea Putnei
Dumitru Baciu, castelan, în dormitorul regal al castelului regal din P [...]
Dr. Niesner
1900, Viena
Dr. Niesner