click on the image to zoom click on the image to zoom
click on the image to zoom
Marcă poștală de 24 creițari, cu ștampila poștei Pojorâta
Timbru de 24 kr (creițari), ștampilat Pozoritta 19-11-(18)97. Cu siguranță, judecând după prețul timbrului, acesta era destinat trimiterilor la mare distanță (pentru comparație, un plic local era francat cu un timbru de 5 creițari)
Creițarul a fost emis în Germania, până în 1871, iar în Austria și în continuatoarea acesteia, Austro-Ungaria, până în 1892. În Austria, până în 1858, un creițar valora 1/60 dintr-un florin, după care, trecându-se la decimalizarea monetară, 1 creițar / Kreuzer = 1/100 florin. 1 creițar = o zecime dintr-o pițulă.
Același simbol (Kr) îl are și coroana, dar după 1892. Coroana (în germană Österreichisch-Ungarische Krone, iar în maghiară osztrák-magyar korona) a fost monedă oficială în monarhia austro-ungară, din 1892, când a înlocuit Guldenul austro-ungar / Florinul austro-ungar / Forintul austro-ungar, ca urmare a adoptării etalonului-aur și până în 1918, la dizolvarea imperiului. Între 1892 și 1900, cele două monede (Coroana și Guldenul / Florinul) au circulat paralel. După 1900, coroana a fost unica monedă cu putere de circulație în Dualismul Austro-Ungar.
Subunitatea era a suta parte dintr-o coroană austro-ungară și era numită în germană Heller, iar în maghiară Fillér.
(sursa informațiilor numismatice: Wikipedia)
Explore the archive
Discover other elements in the media library:
Pietrile Doamnei la Rarău
1930, Câmpulung Moldovenesc
Salutări din Câmpulung - Pietrile Doamnei la Rarău
Pregătire paramilitară
1936, Câmpulung Moldovenesc
Antrenamente paramilitare în zona abatorului orășenesc.
"Dragoș-Vodă și zimbrul", în atelierul maestrului Ion Jalea
1977, București
Pozitivul din ipsos al complexului statuar "Dragoș-Vodă și zimbrul", î [...]
Traditional attire
Bucovina folk costume, before the First World War
Țapinari (forest workers), at work
1950, Fundu-Moldovei
Țapinari (forest workers), at work
Wooden crucifix
1969, Colacu
Wooden crucifix from the cemetery of Colacu village, Fundu-Moldovei co [...]