click on the image to zoom click on the image to zoom
click on the image to zoom
Marcă poștală de 5 creițari, cu ștampila poștei Vama
Timbru de 5 kr (creițari), ștampilat Wamma 17-4-(18)82. Foarte interesantă grafia localității Vama (Wamma) - în acea vreme, în toate înscrisurile oficiale folosindu-se forma germanizată Wama (cu un singur n)
Creițarul a fost emis în Germania, până în 1871, iar în Austria și în continuatoarea acesteia, Austro-Ungaria, până în 1892. În Austria, până în 1858, un creițar valora 1/60 dintr-un florin, după care, trecându-se la decimalizarea monetară, 1 creițar / Kreuzer = 1/100 florin. 1 creițar = o zecime dintr-o pițulă.
Același simbol (Kr) îl are și coroana, dar după 1892. Coroana (în germană Österreichisch-Ungarische Krone, iar în maghiară osztrák-magyar korona) a fost monedă oficială în monarhia austro-ungară, din 1892, când a înlocuit Guldenul austro-ungar / Florinul austro-ungar / Forintul austro-ungar, ca urmare a adoptării etalonului-aur și până în 1918, la dizolvarea imperiului. Între 1892 și 1900, cele două monede (Coroana și Guldenul / Florinul) au circulat paralel. După 1900, coroana a fost unica monedă cu putere de circulație în Dualismul Austro-Ungar.
Subunitatea era a suta parte dintr-o coroană austro-ungară și era numită în germană Heller, iar în maghiară Fillér.
(sursa informațiilor numismatice: Wikipedia)
Explore the archive
Discover other elements in the media library:
Pe Izvorul Alb.
1915, Câmpulung Moldovenesc
Drumul către Poiana Sihăstriei, pe Izvorul Alb, întărit cu traverse di [...]
Echipa Nireștean - Nirișteanu, Raliul Bucovinei 1989
1989, Câmpulung Moldovenesc
Echipa Dan Nirișteanu (pilot) - Radu Nireștean (copilot), Raliul Bucov [...]
Ștrandul și restaurantul.
1936, Câmpulung Moldovenesc
Ștrandul Adalbert Weczera, în perioada sa de mazimă înflorire, între R [...]
Dowry box
Dowry box
"Fața" Rarăului, la început de secol XX
1900, Câmpulung Moldovenesc
În ordine (de aproape spre ultimul plan): "Fața" Popilor, Piatra Zimbr [...]
Confecționarea draniței la Stulpicani
1899, Stulpicani
Meșteri producători de draniță (șindrilă) la Stulpicani.